Treceți la conținutul principal

Oniricul din viață și intangibilul din „Abisa” lui Iulian Tănase



Abisa e prima carte care m-a întristat și m-a făcut să mă bucur că sunt tristă. 
În 2016 a apărut a doua ediție a acestei cărți, la editura Herg Benet, după ce prima apăruse în 2007, la editura Locul Tare.



O lansare a acestei a doua ediții a cărții m-a îndemnat (mai degrabă încurajat) să-mi notez tot ce visez. Sigur, visez mult mai puțin spectaculos decât Iulian Tănase, dar nu-mi pierd speranța, parcă am chiar impresia că mă înțeleg mai bine în somn decât în rest.

Și uneori chiar mi se pare că am mai mult sens când mă trezesc și îmi notez ceea ce tocmai am visat decât după aceea, când încerc să exist așa cum sunt în afara visului.

Nu mi-am pus întrebări despre carte cât am citit-o, iar asta nu cred să mi se mai fi întâmplat vreodată. Am luat-o ca atare, m-am bucurat de ea, întristându-mă, dar nu am vrut să știu nimic mai mult despre AbisaNu am vrut să știu nimic mai mult pentru că, atât cât am fost în carte, totul a avut perfect sens, la fel ca într-un vis care pare aberant doar după ce te trezești, când încep să se aplice legile logicii, ale fizicii. 

În schimb, mi-am pus multe întrebări despre mine - iar de acestea m-am ocupat în jurnalul în care acum trăiesc visele pe care eu le dorm de obicei. Rar m-a motivat cititul unei cărți să fac ceva; Abisa a reușit să mă determine să-mi explic în scris inexplicabilul din vis. Da, chiar am mai mult sens acum!


Nu știu cui anume i-aș putea recomanda cartea asta, dar aș risca și aș spune „tuturor!”. Nu-i nevoie să te pasioneze ceva anume ca să poată să stârnească ceva în tine Abisa. Cred că nici măcar să-ți placă să citești nu e nevoie. Dar, dacă ești cititor înrăit, atunci cu atât mai mult te va purta Abisa pe niște drumuri despre care probabil nici nu știai că există, dar să le mai și explorezi!

La fel, nici nu am ce spune despre ceea ce face concret Abisa. Va trebui să încerci și să vezi cum te modelează în forme pe care nu știai că le poți lua, cum te poartă prin sisteme și reguli care nu știai că ți se aplică și ție.

Practic, Abisa e cartea despre tot ceea ce nu știai despre lume, despre visul din viața de zi cu zi, dar mai ales despre tine, așa intangibil cum ești, la fel ca Abisa, explorabilă doar din interior spre exterior și niciodată invers. 

Poate de aceea avem nevoie să dormim și să visăm, ca să ne putem vedea cu adevărat din interior.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alegoria experienței literare profunde - Rui Zink, „Cititorul din peșteră”

Sunt convinsă, 100% convinsă că, dacă aș fi citit cartea asta în urmă cu câțiva ani, deloc nu mi-ar fi plăcut. Și sunt la fel de sigură că, dacă o voi citi peste încă vreo 10-20 de ani - că mai mult nu apuc eu să trăiesc - mi se va părea chiar mai inteligentă decât acum. Explicația e simplă: cartea asta e despre cărți, citit, scriitori (mai puțin), cititori (mai mult), minunata experiență a cititului, a descoperirii ideilor, a dezvoltării capacității de a-ți imagina, de a transforma informația în imagini colorate și liniștitoare sau, dimpotrivă, care instigă. Iar e xperiența literară dobândită după zecile (oare sutele?) de cărți citite în ultimii ani este cea care m-a făcut să văd Cititorul din peșteră , măcar parțial, așa cum merită.

Adolescența fără prieteni și găurile negre ale singurătății

Inima mea și alte găuri negre sau cum Aysel, o adolescentă, își plănuiește sinuciderea. Suferă de depresie și, mai ales, suferă pentru că ceilalți nu-i înțeleg depresia. Își pune singură pe umeri o vină care nu-i aparține, dar crede că e misiunea ei să scape lumea de cine crede ea că este.

Invazia psihică ce nu se oprește la prima țigară aprinsă - „Omul duplicat”, José Saramago

Omul duplicat , cartea portughezului José Saramago, caută să îşi impună originalitatea.  Este o carte aparent ostilă pe care ajungi să o consumi cu aviditate şi care te face să rămâi perplex. Are dimensiunile unei invazii psihice căreia nu i te poţi opune; un thriller care nu se opreşte nici la prima ţigară aprinsă după ce ai citit-o.