Treceți la conținutul principal

„Viața de poveste a lui A. J. Fikry”, de Gabrielle Zevin







Cu două săptămâni înainte de Crăciun, cu două minute înainte de ora închiderii, A. J. îi dă afară pe ultimii clienți. Un bărbat într-o geacă înfoiată dă nehotărât târcoale celei mai recente cărți cu Alex Cross.
- Douăzeci și șase de dolari mi se pare cam mult. Știți că pot s-o cumpăr mai ieftin online, nu?
A. J. îi spune că da și îi arată ușa.
- Dacă vreți să fiți competitiv, ar trebui să scădeți prețurile, îi zice omul.
- Să scad prețurile. Să. Scad. Prețurile. Nu mi-a trecut prin cap până acum, spune A. J. blajin.
- Tinere, faci pe obraznicul?
- Nu. Sunt recunoscător. La următoarea ședință a acționarilor Island Books, voi propune neapărat ideea dumneavoastră inovatoare. Sunt convins că dorim să rămânem în continuare competitivi. Între noi fie vorba, pe la începutul anilor 2000 renunțaserăm la competitivitate. Eu am știut că e o greșeală, dar comitetul meu de administrație a hotărât că mai bine am lăsa competitivitatea în seama atleților olimpici, a puștilor care participă la concursuri de silabisire și a producătorilor de fulgi din cereale. Acum mă bucur să spun că Island Books a început să fie din nou competitivă. Apropo, am închis, îi zice A. J., arătându-i ieșirea.
Când tipul în geacă înfoiată iese bombănind, o femeie în vârstă trece pragul, scârțâind din toate încheieturile. E o clientă obișnuită, așa că A. J. se străduiește să nu fie prea agasat că femeia vine după program.
- A, doamna Cumberbatch! Din nefericire, tocmai închidem. 
- Domnule Fikry, nu te uita la mine cu privirea aia de Omar Sharif! Sunt foarte supărată pe dumneata.
Doamna Cumberbatch se strecoară pe lângă el și trântește pe tejghea o carte broșată, voluminoasă.
- Cartea pe care mi-ai recomandat-o ieri e cea mai proastă pe care am citit-o în cei optzeci și doi de ani ai mei și îmi vreau banii înapoi.
(pag. 49-50)


Titlu: Viața de poveste a lui A. J. Fikry
Autor: Gabrielle Zevin
Colecție: Babel
Număr pagini: 280
Apariție: 2015


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alegoria experienței literare profunde - Rui Zink, „Cititorul din peșteră”

Sunt convinsă, 100% convinsă că, dacă aș fi citit cartea asta în urmă cu câțiva ani, deloc nu mi-ar fi plăcut. Și sunt la fel de sigură că, dacă o voi citi peste încă vreo 10-20 de ani - că mai mult nu apuc eu să trăiesc - mi se va părea chiar mai inteligentă decât acum. Explicația e simplă: cartea asta e despre cărți, citit, scriitori (mai puțin), cititori (mai mult), minunata experiență a cititului, a descoperirii ideilor, a dezvoltării capacității de a-ți imagina, de a transforma informația în imagini colorate și liniștitoare sau, dimpotrivă, care instigă. Iar e xperiența literară dobândită după zecile (oare sutele?) de cărți citite în ultimii ani este cea care m-a făcut să văd Cititorul din peșteră , măcar parțial, așa cum merită.

Adolescența fără prieteni și găurile negre ale singurătății

Inima mea și alte găuri negre sau cum Aysel, o adolescentă, își plănuiește sinuciderea. Suferă de depresie și, mai ales, suferă pentru că ceilalți nu-i înțeleg depresia. Își pune singură pe umeri o vină care nu-i aparține, dar crede că e misiunea ei să scape lumea de cine crede ea că este.

Patricia Lidia: „Mulți nu înțeleg că, de fapt, cititul nu e hobby, ci stil de viață.”

Când îți faci timp, îți place să stai de vorbă cu oameni de la care ai ce învăța, de la care nu ai cum să consumi non-informație și care, poate, te vor motiva pe tine și pe ceilalți. Patricia Lidia, pe care cred că o știți din multe locuri, despre care veți afla în cele ce urmează, este un astfel de om luat la întrebări despre tot ce face pentru ea, pentru comunitate și pentru oameni în general. Muncă, Asociația Bastionul ArtLitTim, cluburile de lectură de la Penitenciarul Timișoara, scris, citit mult, copil mic, Asociația Ador Copiii. Când și cum poți să le faci pe toate? Ai cumva un planner zilnic pe care-l respecți cu sfințenie sau cum funcționezi? Vai, cât îmi place să mă laud despre cât de organizată sunt! :) măcar e adevărat și se observă din câte activități MĂ LAUD că fac! Îmi place să cred despre mine că sunt o persoană pragmatică, organizată. Mă folosesc din plin de resursele tehnologiei moderne ca să reușesc să fac în 10 ore cât alții în 24. Nu sunt eu cea mai bună ș