Să zicem că vânzătoarea lucrează de o zi la aceeaşi firmă de vândut cărţi, dar într-un alt loc, un mall. Din ăla cu pretenţii, cu oameni cu bani care musai ar trebui să fie deştepţi ori politicoşi. Sau ambele. Asta e teoria. În practică:
- Bună, zi şi mia unde-i casa de schimb valutar!
- Ăăăă, îmi pare rău, nu ştiu.
Pufneşte:
- Cum adică zici mia ca nu ştii?
- Păi de azi e deschis standul de aici, deci de azi lucrez şi eu aici, deci nu ştiu ce e pe lângă. Deci nu am cum să vă zic, nu e rea-voinţă.
Nu ascultă el chiar până la capăt, pleacă, probabil găseşte de unul singur minunata casă de schimb valutar, se întoarce după vreo 10 minute. Ghinion, cretinul ăla de Exchange era chiar la 5 metri distanţă de standul cu cărţi. Nenea binevoitor se simte dator să se oprească la vânzătoarea de cărţi:
- Fă, auz`? Îi chiar aicişa icsceingiu şi tu nu vrei să zici.
- Nu ştiam, după cum v-am spus.
- Eh, data viitoare să ştii!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Tu ce părere ai?